Un cuplu de creștini pakistanezi acuzați că ar fi ars pagini ale Coranului au fost uciși și apoi incendiați de o gloată de extremiști islamici. Incidentul petrecut marți este doar cel mai recent în țara care și-a făcut o reputație din torturarea minorităților religioase.
Shama Bibi și soțul ei, Shahbaz Masih, lucrau la o fabrică de cărămizi din provincia Punjab, situată la circa 15 kilometri de Lahore, capitala Pakistanului. Conform informaţiilor oferite de poliție, care a ajuns prea târziu la faţa locului, se pare că cei doi ar fi avut o altercaţie cu Yousaf Gujjar, proprietarul fabricii. Cuplul îi datora patronului niște bani, relatează Washington Post.
Potrivit jurnaliștilor, este ceva obișnuit ca muncitorii săraci să ia un avans la salariu în ziua în care se angajează, urmând ca angajatorul să deducă acest avans, puțin câte puțin, din salarii. Și este posibil ca Shama Bibi și Shahbaz Masih să fi fost în situația de a nu putea achita datoria. Însă presa nu a reușit să obțină detalii privind situația financiară a celor doi.
Ce a aflat, în schimb, a fost că „anumite persoane, inclusiv un contabil și un îngrijitor de la fabrica de cărămizi, i-au acuzat pe cei doi că au batjocorit Coranul”, a afirmat șeful poliției locale, Jawad Qamar.
Izgoniți de acasă
Acuzațiile de blasfemie sunt doar una dintre multiplele pretexte pe care extremiștii musulmani din Orientul Mijlociu le folosesc pentru a tortura creștinii. Pe buzele tuturor în acest moment este persecuția majoră la care sunt expuși creștinii din zonele controlate de gruparea ultraradicală Statul Islamic. Forțați să plăteacă taxe de protecție sau să se convertească la islamism, mulți creștini s-au văzut în imposibilitatea de a-și păstra domiciliul.
Un raport al asociaţiei britanice de caritate Aid to the Church in Need, citat de Mediafax, informează că libertatea religioasă a intrat în declin în ultimii doi ani în Orientul Mijlociu, Africa şi Asia. Însă cuibare de intoleranță sunt și țările occidentale, din cauza fricii de extremism şi a sentimentului că religia nu mai are un rol important în domeniul public.
Liderii religioși ai mai multor confesiuni au lansat în mod repetat apeluri la toleranță și înțelegere. Marți seară, The Telegraph publica un clip cuprinzând un apel al prințului Charles. „Este o tragedie de nedescris să vezi astăzi ameninţări grave la adresa creştinismului în Orientul Mijlociu, o regiune în care creştinii locuiesc deja de 2.000 de ani (…), alături de persoane de religii diferite”, a declarat moştenitorul tronului britanic.
Făcând trimitere la propria credinţă creştină, care îi „permite să vorbească şi să asculte persoane de alte tradiţii”, prințul Charles i-a îndemnat pe reprezentanții diferitelor religii să „nu rămână tăcuţi” şi să reacţioneze faţă de această situaţie.
Nu este prima ocazie în care prințul Charles pledează pentru creștinii persecutați în Orient. Și în decembrie anul trecut prințul se declara „profund îngrijorat” de lupta creștinilor în regiune.
Incubatoarele radicalismului
Și nu este singurul. Este o „nebunie” să cheltuieşti miliarde pe o luptă militară cu extremismul islamist câtă vrem lași „netulburată” intoleranța, declara recent și fostul prim-ministru britanic Tony Blair.
Este o chestiune „de o importanță globală urgentă” ca școlile să predea „virtutea respectului religios”, este de părere Tony Blair. Într-un articol scris pentru seria Knowledge Economy, din cadrul BBC News, Blair spune că cel mai eficient război împotriva terorismului este războiul ideilor, pentru că acestea constituie rădăcina extremismului.
Blair argumentează că o idee „în mod particular necugetată” este aceea de „a lăsa netulburat acest proces al deformării minții unei generații, în timp ce cheltuim miliarde pe relații de securitate pentru a combate exact amenințarea care permitem să se creeze”.
Fostul premier a subliniat necesitatea de a combate „incubatoarele radicalismului” pentru a preveni răspândirea ideilor care „deformează mințile tinere și încă nemodelate”.
Pentru a putea combate radicalismul islamic este nevoie însă ca Occidentul să își combată propriul fundamentalism. Interviul acordat în direct de profesorul american Reza Aslan unei echipe de jurnaliști CNN este un semnal de alarmă privind perpetuarea stereotipurilor intolerante prin intermediul mass-mediei. Fără să fi intenționat probabil de la bun început, Aslan ajunge ca, pe parcursul interviului, să le ofere jurnaliștilor CNN o lecție de deontologie. Mai exact, profesorul le explică faptul că este greșit să caracterizezi întreaga lume musulmană (cu peste un miliard de credincioși) pe baza acțiunilor dintr-o singură țară, fie ea majoritar musulmană sau nu. Aslan spune că, deși comparabile, atitudinile locuitorilor din țările islamice sau cu prezență islamică ridicată trebuie tratate contextualizat, evitând suprasimplificările, care sunt, în fond, lipsite de onestitate în relatarea faptelor.
Lupta pentru toleranță trebuie dată de ambele fronturi, intern și extern, simultan. Favorizarea oricăruia dintre fronturi, în detrimentul celuilalt, nu va face altceva decât să îngroașe rândurile victimelor. Și să le decoreze cu ceva discursuri moralizatoare.
