Peste 4.200 de creștini au fost uciși în Nigeria de la începutul acestui an, potrivit unui nou raport care solicită acțiuni mai ferme pentru a proteja comunitățile care se confruntă cu violențe în Middle Belt-ul țării.
Evaluarea realizată de organizația creștină non-profit Equipping the Persecutid (ETP), cu sediul în SUA, a înregistrat 4.216 de vieți creștine pierdute între 1 ianuarie și 8 septembrie – echivalentul a aproape 17 decese pe zi, sau aproximativ unul la fiecare oră și jumătate.
De asemenea, se estimează că peste 600 de comunități creștine au fost distruse sau abandonate și peste cinci milioane de creștini au fost strămutați din cauza violenței și a insecurității.
ETP descrie cifrele sale drept „minime documentate”, spunând că rapoartele sale se bazează pe mărturii ale martorilor oculari și ale supraviețuitorilor, dosare funerare și medicale, înregistrări bisericești și comunitare, fotografii, înregistrări video, confirmări oficiale și verificări la fața locului.
Raportul de 16 pagini, intitulat „Criza în Centura de Mijloc: Persecuție religioasă și eșec al securității în Nigeria”, susține că violența care afectează comunitățile agricole predominant creștine din anumite părți din centrul Nigeriei este adesea descrisă în moduri care ascund „atât natura, cât și amploarea acesteia”.
Deși recunoaște că disputele privind terenurile, pășunatul, etnia și identitatea comunală pot deveni fatale, ETP susține că acești factori „nu explică modelul predominant” pe care l-a documentat.
„Conform rapoartelor de teren ale organizațiilor Equipping The Persecutited și TruthNigeria, distrugerea satelor, incendierea bisericilor și strămutarea permanentă a comunităților sunt asociate în mare parte cu atacuri motivate religios și presiune teritorială susținută a militanților, mai degrabă decât cu dispute comunitare izolate”, se arată în raport.
Acesta a continuat: „Prin urmare, criza trebuie descrisă cu exactitate: în timp ce insecuritatea din Nigeria afectează mai multe comunități, majoritatea violențelor documentate împotriva comunităților agricole creștine examinate în acest raport par a fi motivate religios și comise prin intermediul unor rețele militante organizate.”
Organizația atribuie o proporție semnificativă a violenței rețelelor organizate de militanți Fulani, alături de grupări islamiste consacrate, inclusiv Boko Haram, Provincia Statului Islamic din Africa de Vest (ISWAP), Ansaru și Lakurawa.
Raportul plasează, de asemenea, violența într-un context istoric și politic mai lung, atribuind unele mișcări militante Fulani mișcărilor jihadiste de la începutul secolului al XIX-lea.
Se susține că influența fulani a crescut sub președinția lui Muhammadu Buhari, ajutată de politici care favorizau mișcarea transfrontalieră și se afirmă că personalitățile politice și militare fulani au câștigat o influență mai mare în cadrul aparatului de securitate al Nigeriei.
