Diverse
Credinţa în miracole, un fenomen ce ia amploare
A crede în miracole într-o lume seculară ca cea contemporană pare, în sine, un miracol. Iar dacă privim şi la statisticile care avertizează cu privire la numărul în declin al credincioşilor, fenomenul poate părea inexplicabil. Totuşi, numărul celor care cred în miracole a crescut cu 33% în ultima decadă, la 55%.
O privire de ansamblu asupra credinţelor americanilor relevă câteva elemente particulare şi interesante. Pe de o parte, percepţia americanilor despre rai şi iad nu s-a schimbat în ultimele decenii – americanii cred în proporţii covârşitoare că raiul (62,3%) şi iadul (53%) există.
Pe de altă parte, cei mai mulţi care cred în miracole sunt cei care nu frecventează biserica şi care se află mai degrabă la periferia religiei organizate.
Potrivit unui raport realizat în anul 2010 de Pew Research Center, aproximativ 79% dintre americani (inclusiv 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani) cred în miracole. Mai mult, un studiu naţional privitori la religiozitatea în rândul tinerilor, din 2003, arată că 91% dintre respondeţi cred moderat sau cu putere că miracolele divine pot avea loc.
Ce este şi mai intereant este că unii amercani raportează că au şi fost martorii unor miracole. aproximativ 23% dintre respondenţii dintr-un studiu realizat în 2007, de Baylor Religion Survey, au mărturisit că au fost martorii vindecării unei afecţiuni fiziceşi 16% declară că au fost ei înşişi vindecaţi miraculos.
Un studiu efectuat de aceeaşi organizaţie, de data aceasta în 2010, dezvăluie un alt aspect relevant, şi anume că trei sferturi dintre cei intervievaţi au afirmat că s-au rugat lui Dumnezeu pentru a fi vidnecaţi după o suferinţă sau o boală, iar cinci din şase americani au recunoscut că s-au rugat pentru vindecarea unei persoane apropiate.
O tendinţă caracteristic americană
Credinţa în miracole pare să fie o trăsătură caracteristică pentru occidentul protestant. La antipozi, în ortodoxa Rusie, 40% dintre cei chestionaţi au afirmat că există fiinţe supranaturale, potrivit Centrului pentru studierea opiniei publice din Rusia. Sondajul de opinie realizat chiar înainte de Halloween (sărbătoare americană în care participanţii se costumează – între altele – în fantome, zombie sau vampiri).
În schimb, ruşii cred în proporţie de 22% în superstiţii, 21% în horoscoape, 8% în citirea în pală şi vrăji, 6% în extratereşti şi 2% în zombie.
Mult mai surprinzător este că cei care se declară credincioşi cred în superstiţii mai mult decât ateii (un procent de 21%-22% comparativ cu 7%). Ca apartenenţă religioasă, credinţa în superstiţii este o trăsătură a credincioşilor artodocşi (26%) şi mai puţin a altor confesiuni creştine (13%) sau a ateilor (7%).
O posibilă explicaţie
Aşadar, cum este posibil ca americanii ce se declară neafiliaţi religios să manifeste un interes aţât de mare faţă de miracolele ce au la bază credinţa în Dumnezeu? Şi poate creşte aşa de mult (o creştere de la 22 la 55% în zece ani este un salt foarte mare) procentul celor care mizează pe miracole, într-o cultură în care miracolele biblice sunt puse sub semnul întrebării din ce în ce mai des?
Citeşte şi Paradoxul contemporan: Necredincioşii care se roagă zilnic
Cea mai des întâlnită explicaţie între comentatorii americani ai sondajului este o preocupare culturală tot mai accentuată pentru miraculos şi supranatural. Aşa se explică succesul enorm al unor seriale de televiziune, precum „Touched by an anger” („Atins de un înger”) sau al unor cărţi celebre, precum „Left Behind”(„Lăsaţi în urmă”) sau „Chicken Soup for the Soul” (în trad. „Supă de pui pentru suflet”).