În urmă cu aproximativ patru ani, administrația Biden a scos Nigeria de pe lista Statelor Unite ale Americii cu „îngrijorări deosebite” în ceea ce privește libertatea religioasă.
Cu toate acestea, atacurile împotriva creștinilor și a altor grupuri religioase din partea milițiilor islamiste continuă. Ei au determinat liderii religioși locali și membrii Congresului SUA să ceară restabilirea acestei clasificări.
În cea mai populată țară din Africa, un ciclu mortal de violență a continuat de câțiva ani. Clerul creștin și credincioșii, precum și musulmanii moderați, sunt victime ale crimelor și răpirilor. ONG-ul creștin Open Doors a raportat recent că în 2024, aproximativ 3.100 de creștini au fost uciși și peste 2.000 răpiți în Nigeria.
Săptămâna trecută, reprezentantul SUA Chris Smith (New Jersey), președintele Subcomisiei pentru Afaceri Externe pentru Africa, a organizat o audiere privind încălcările libertății religioase în Nigeria . Printre vorbitori s-au numărat episcopul Wilfred Anagbe, episcop catolic al diecezei de Makurdi (centrala Nigeria) și Tony Perkins, președinte al Consiliului de Cercetare a Familiei și fost comisar al Comisiei SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională.
Episcopul Anagbe a acuzat guvernul nigerian și poliția că nu au făcut nimic pentru a opri violența. El a mărturisit în fața subcomisiei că, pe lângă crime, răpiri și violuri, creștinilor li se interzice în mod regulat accesul la funcții publice.
În timpul audierii sale, Tony Perkins a cerut Casei Albe să restabilească statutul Nigeriei de „țară deosebit de îngrijorată” în temeiul Actului Internațional de Libertate Religioasă, care permite președintelui SUA să impună sancțiuni economice.
„Statele Unite ar trebui să aplice sancțiuni economice direcționate împotriva oficialilor nigerieni complici la persecuția religioasă”, a spus el, adăugând că acordurile comerciale și de securitate ar trebui de asemenea folosite ca pârghie. El a cerut de asemenea administrației Trump să numească un nou ambasador pentru libertatea religioasă internațională.
Printre vocile care se ridică în Nigeria se numără cea a pastorului baptist John Joseph Hayab, președintele Asociației Creștine din Nigeria pentru 19 state din nord. El a spus recent pentru RNS:
„Nimeni nu își dorește țara pe această listă, dar repunerea Nigeria pe ea ar trebui să încurajeze guvernul să acționeze.”
Hayab a spus că violența nu vizează numai creștinii, iar desemnarea ar împinge autoritățile să promoveze dreptatea și să garanteze drepturi egale pentru toți, fără ca un grup religios să fie considerat superior altuia. “Toți acești oameni nu ar fi trebuit să moară dacă guvernul ar fi acționat. Cred că această desemnare i-ar putea da un semnal de alarmă. Sper că va face acest lucru înainte de a fi reintrodus pe listă”, a adăugat el.
Guvernul nigerian, la rândul său, respinge acuzațiile de ucidere țintită a creștinilor. El spune că, deși unele rapoarte ale Congresului SUA au dus în trecut la includerea țării pe această listă, provocările de securitate ale țării sunt complexe și nu implică persecuție religioasă.
Din cei aproape 229 de milioane de oameni din Nigeria, 53,5% sunt musulmani și 45,9% sunt creștini. Violența este comisă în primul rând de două grupuri: extremiștii islamiști din Boko Haram și facțiunile sale dispărute și diferite grupuri armate sau „bandiți” legați de păstorii musulmani Fulani. Din cauza deșertificării pășunilor lor, ei duc de ani de zile o campanie de acaparare a pământului împotriva fermierilor creștini în „centrul de mijloc” a Nigeriei, o regiune fertilă cu o majoritate creștină.
În august anul trecut, African Religious Freedom Watch a raportat că o miliție etnică Fulani puțin cunoscută a fost responsabilă pentru majoritatea crimelor din Nigeria.
Potrivit raportului din 29 august , această miliție, organizată pe linii etnice și religioase, efectuează atacuri și răpiri fără a întâmpina rezistență din partea forțelor de securitate nigeriene. Deși victimele sunt atât creștine, cât și musulmane, creștinii suferă cea mai mare parte a violenței: casele și pământul lor sunt adesea arse.
În ultimii patru ani, miliția a ucis peste 55.000 de oameni și a răpit alte peste 21.000 în zonele nord-centre și sudice ale statului Kaduna.
