Duminică, biserica Saint-Pierre și Saint-Paul a fost ținta unui atac sinucigaș în plină sărbătoare, ucigând cel puțin 26 de persoane, atac care a pus problema conviețuirii într-o țară marcată de tensiuni intercomunitare.
Pentru Boulos Halim, purtătorul de cuvânt al Bisericii Copte, „programele școlare (…) și absența unei mișcări iluminate” sunt toți factori care au dus la astfel de violențe.
Patru suspecți au fost arestați rapid dar potrivit acestuia răspunsul autorităților trebuie să fie mult mai profund în fața unui rău care mănâncă societatea egipteană de zeci de ani.
„Poliția și armata nu au reușit niciodată să oprească terorismul”, spune el, cu convingerea că această luptă trebuie să fie însoțită de reflecție colectivă.
Atacul de duminică revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic (IS), este al doilea de acest gen din 2011 în această țară predominant musulmană unde creștinii se plâng de discriminare.
Copții, care reprezintă aproximativ 10% din cei 90 de milioane de egipteni se consideră marginalizați, atât în sistemul de învățământ cât și în cadrul instituțiilor publice.
Potrivit lui Boulos Halim, violența anti-creștină a început în anii 1970 când președintele Anwar el-Sadat i-a favorizat pe islamiști față de oponenții săi socialiști.
Atacurile, în special în zonele rurale au continuat după asasinarea lui Sadat de către jihadiști în 1981 care l-a catapultat la putere pe vicepreședintele său Hosni Mubarak.
Mai recent copții au fost nevoiți să se împace cu extremiștii islamiști a căror retorică îi prezintă drept străini și cetățeni de clasa a doua.
