Stiri externe
Gruparea Boko Haram a eliberat fetele răpite în februarie
[ad_1]
Ministrul nigerian al culturii, Alhaji Lai Mohammed, a confirmat că 104 dintre cele 110 fete cu vârste între 11 şi 19 ani care au fost răpite s-au întors acasă, iar „eliberarea a fost necondiţionată”. Președintele ţării, Muhammadu Buhari, a declarat că guvernul a „ales negocierea” în loc să folosească forţa militară pentru a asigura întoarcerea fetelor în Dapchi, deoarece ar fi însemnat să pună în pericol viaţa fetelor. O fată a mai fost eliberată ulterior, împreună cu un băiat, iar restul de cinci fete au murit pe drum, când a avut loc răpirea.
Cele 104 fete au fost lăsate de către răpitori în centrul satului, aproape de secţia de poliţie, după care au fost preluate pentru controale medicale. În ceea ce privește tratamentele la care au fost supuse, Aisha Alhaji Deri, o victimă în vârstă de 16 ani, a declarat reporterilor că nu au fost maltratate sau supuse vreunui fel de vătămări corporale.
„Am făcut lucrul acesta din milă. Dar să nu le mai trimiteţi la școală niciodată”, au strigat extremiștii în auzul locuitorilor care voiau să preia fetele. Extremiștii au mai adăugat că, dacă fetele se vor mai întoarce la școală, vor fi răpite din nou și nu vor mai fi eliberate niciodată. Unul dintre obiectivele grupării extremiste care de-a lungul timpului a răpit mii de fete și băieţi este acela de a opri copiii să primească sau să aibă acces la o educaţie de tip occidental. Însuși numele „Boko Haram” în limba hausă înseamnă „învăţătura occidentală este un sacrilegiu”.
Alte aspecte ale răpirii și eliberării rămân neclare. Potrivit unui raport al Amnesty International, armata și poliţia au fost avertizate că Boko Haram ar răpi fetele și totuși nu a încercat să oprească atacul. Nici militarii, nici poliţia nu au încercat să intervină nici chiar atunci când răpitorii s-au oprit să schimbe un pneu, înainte de a părăsi Dapchi.
Răpirea celor 110 fete a fost similiară celei de la Chibok, din 2014, când gruparea islamistă a răpit peste 200 de copii dintr-o școală, cu ajutorul unui convoi de mașini. Această răpire a avut loc înainte ca gruparea Boko Haram să se împartă în mai multe facţiuni, când era condusă de Abubakar Shekau, un militar renumit care a promis că „va vinde fetele la piaţă” și despre care se crede că mai are încă 100 de fete aflate în custodia sa, potrivit unei anchete realizate de Wall Street Journal.
Ulterior, două dintre fetele răpite în 2014 au povestit despre teroarea la care au fost supuse de către răpitori. Au fost obligate să se căsătorească cu insurgenţii, au fost supuse tratamentelor brutale și violurilor. Gruparea, fondată în anul 2002, de către Mohammed Yusuf, care a fost ucis în anul 2009, a provocat un dezastru în Nigeria, cea mai populată ţară din Africa, printr-un val de atentate, asasinate și răpiri, luptă pentru răsturnarea guvernului și pentru crearea unui stat islamist.
Boko Haram promovează o versiune a islamului care le interzice musulmanilor participarea la orice activitate politică sau socială asociată cu societatea occidentală. Aceasta include dreptul de vot în cadrul alegerilor, purtarea tricourilor și a pantalonilor scurţi sau primirea unei educaţii seculare, notează BBC. Gruparea consideră că statul nigerian este condus de „necredincioși”, indiferent dacă președintele este musulman sau nu, motiv pentru care și-a extins campaniile militare și în ţările vecine.
În 2013, SUA a consemnat Boko Haram ca organizaţie teroristă, pe fondul temerilor că a dezvoltat legături cu alte grupări militare, cum ar fi al-Qaeda în Maghrebul islamic, pentru a dezvolta un jihad global. Oficiali ai CIA au estimat existenţa a peste 9.000 de celule teroriste, mii de recruţi și peste 2.000 de copii aflaţi încă în captivitate.
Așadar, pe fondul actual al sărăciei majore din zonă și al nivelului de educaţie scăzut, șansele ca gruparea să fie în curând anihilată sunt mai pesimiste decât afirmă președintele Nigeriei, concluzionează o analiză BBC.
[ad_2]
Sursa informatiei