În toamna anului 2016, în capitala Islandei, Reykjavík, se va deschide primul templu păgân din teritoriile nordice, din ultimul mileniu, „o piatră de temelie”, așa cum o numesc cei care se consideră păgâni moderni și al căror număr este în creștere în Islanda.
Templul va fi construit de către organizația păgână Ásatrúarfélagið, care a avut acest plan încă de la înființare, în 1972. La sfârșitul anilor 1980, autoritățile orașului le-au pus la dispoziție reprezentanţilor asociaţiei o clădire, dar costurile renovării erau prea mari. În 2003, templul a prins din nou contur pe foaie, însă planurile au fost anulate de criza financiară din 2008, când organizația a pierdut o treime din venituri.
Prin urmare, construcția se va realiza acum în două faze. În 2016 urmează să se deschidă templul, iar în următorii 10 ani se va lucra la ridicarea unui complex de clădiri de birouri și apartamente care să servească drept sediu pentru organizație, dar care să poată găzdui și „ucenici” care vin în vizită. Va exista, de asemenea, o zonă de ritualuri pentru ceremoniile care se fac în natură.
„Până acum, căsătoriile le puteam oficia doar vara și, desigur, copii se nasc tot timpul anului, deci trebuie să organizăm ceremonii de numire a copiilor și iarna sau toamna și, de asemenea, vom avea propria locație pentru înmormântări”, declară Hilmar Örn Hilmarsson, marele-preot al Ásatrúarfélagið. Fiind vorba de un templu păgân, clădirea va fi construită pe dealul de pe care se poate vedea întreaga capitală, dar aceasta va fi parțial îngropată în pământ, având un acoperiș parțial deschis, prin care lumina soarelui să creeze în interior forme distincte, în funcție de anotimp.
Se pare că neopăgânismul capătă popularitate în Islanda. În ultimul deceniu, numărul membrilor Ásatrúarfélagið s-a triplat, ajungând la 2.400, la o populație de 330.000 de islandezi, scrie The Guardian. Hilmar spune că „nu crede nimeni într-un bărbat cu un ochi care călărește un cal cu opt picioare” și că poveștile cu vechii zei nordici sunt luate ca „metafore poetice pentru manifestările forțelor naturii și ale psihologiei umane”. Cu toate acestea, neopăgânii celebrează ritualuri de sacrificii străvechi, cu muzică, dans, lectură și mâncare, lăsând la o parte doar partea cu sacrificiul.
Intenția finală a organizației este ca această clădire să fie văzută ca o parte integrantă a caracterului național islandez. „Hallgrimskirkja este reprezentativă pentru Reykjavik”, spune Hilmar, referindu-se la biserica luterană din centrul orașului, al cărui design evocă peisajul tipic islandez. „Nu vrem nimic mai puțin de la clădirea noastră. Chiar ne așteptăm să devină o emblemă pentru Reykjavik în următorii ani”, adaugă el.
