Incendiul de la Notre Dame şi valul de violenţe din 2019 împotriva bisericilor europene

Un comentator scris pe Twitter: „Oricine îşi imaginează că o catedrală se poate restaura – acea turlă care cade nu va putea niciodată să fie re-creată. Carapacea din piatră a Catedralei nu înseamnă nimic fără sculpturile ei, fără ferestre, şi fără nenumăratele ei detalii. Este ca şi cum am privi cum arde Mona Lisa.”

Catedrala Notre-Dame este cunoscută şi drept Catedrala Sfintei Cruci. Incendiul are loc cu puţine zile înainte de Vinerea Mare, în Săptămâna Patimilor, pentru credincioşii romano-catolici.

Un val de atacuri recente împotriva bisericilor creştine, în Franţa

Incendiul de la Notre Dame vine în contextul în care mai mult de 10 biserici din Franţa au fost vandalizate, de la începutul lunii februarie şi până în prezent, conform publicaţiei Crux. A doua biserică din Paris ca mărime, după Notre Dame, a fost incendiată pe 17 martie (link către Mediafax). Ancheta a confirmat, pe 18 martie, că focul a fost pus intenţionat – conform Observatorului cu privire la intoleranţa împotriva creştinilor în Europa, o organizaţie cu sediul în Viena, fondată cu ajutorul Consiliului Europei (link aici către site-ul organizaţiei).

Newsweek a publicat, pe 21 martie, un material cu titlul: „Bisericile catolice sunt vandalizate în întreaga Franţă. Iar oficialităţile nu cunosc motivele”. Materialul de pe Newsweek vorbeşte despre un val de atacuricare a pornit la începutul anului, şi care includ incendieri intenţionate şi acte de profanare a bisericilor. Conform Newsweek, „Franţa se confruntă cu un val din ce în ce mai mare de violenţe anti-creştine.” Publicaţia o citează pe Ellen Fantini, directorul Observatorului cu privire la intoleranţa împotriva creştinilor. „Cred că există o ostilitate din ce în ce mai mare, în Franţa, împotriva Bisericii şi a simbolurilor ei; dar pare să fie îndreptată, mai degrabă, împotriva creştinismului şi a simbolurilor creştinismului. (…) Atacurile au ca ţintă simboluri care sunt cu adevărat sacre pentru catolici. Profanarea Sfintelor Taine reprezintă un atac foarte personal împotriva catolicismului şi a creştinismului, ceva mult mai rău decât un slogan obscen pictat pe peretele exterior al unei biserici.”

Ellen Fantini arată că deşi Franţa este o ţară laică, ea este, din punct de vedere cultural, o ţară creştină. Astfel, „un atac asupra Bsericii ca un simbol al religiei reprezintă un atac asupra autorităţii şi asupra patrimoniului cultural.”

„Bisericile europene: vandalizate, profanate şi arse în fiecare zi”

Gatestone Institute publică un material amplu despre acest val de vandalisme împotriva bisericilor catolice din Europa Occidentală. Prezint mai jos câteva fragmente din articol.

Doar în luna martie, patru biserici au fost vandalizate şi/sau arse. PI-News, un site german de ştiri, scria: „În această ţară, există un război ascuns împotriva a tot ceea ce simbolizează creştinismul: atacuri împotriva unor cruci de pe vârfurile munţilor, asupra unor statui sfinte de la marginea drumului, asupra bisericilor… şi, recent, asupra cimitirelor.”

„Practic, în fiecare caz în care este atacată o biserică, autorităţile şi mass-media ascund identitatea vandalilor. În rarele cazuri în care identitatea musulmană (sau „imigrantă”) a celui care a comis actul de vandalism ajunge la lumină, vandalii sunt înfăţişaţi, apoi, drept persoane care suferă de probleme mentale”, scrie Raymond Ibrahim de la Gatestone Institute.

„Aproape nimeni nu scrie sau vorbeşte despre atacurile din ce în ce mai dese asupra simbolurilor creştine. Există o tăcere elocventă atât în Franţa, cât şi în Germania în ceea ce priveşte scandalul vandalismelor şi originea celor care le comit… (…) Nu făptuitorii sunt în pericol să fie ostracizaţi, ci aceia care îndrăznesc să asocieze vandalizarea unor simboluri creştine cu migraţia. Aceştia sunt acuzaţi de ură, discurs al urii şi rasism” – conform PI News, citat de Raymond Ibrahim.

În Franţa, două biserici sunt vandalizate, în medie, în fiecare zi. În 2018, s-au înregistrat în Franţa 1063 de atacuri asupra bisericilor sau simbolurilor creştine (crucifixe, icoane, statui) – o creştere cu 17% faţă de anul precedent.

Printre bisericile recent vandalizate se numără Notre-Dame des Enfants Church din Nîmes (excremente umane); Biserica Sfântul Nicolae din Houilles (vandalizată de trei ori, în februarie); Catedrala Saint-Alain din Lavaur; Biserica St. Sulpice din Paris (arsă imediat după liturghie, în luna martie).

În Germania, tot în luna martie, patru biserici au fost vandalizate sau arse. Un raport din 2017 arată că în Alpi şi în Bavaria, 200 de biserici fuseseră atacate doar în acel an. Vandalii sunt descrişi, într-un loc, drept „tineri islamişti” – prin aceasta înţelegându-se radicali islamici; nu este vorba, desigur, despre musulmanii paşnici sau moderaţi.

Raymond Ibrahim, autorul articolului de pe Gatestone Institute pe care îl citez aici, este un specialist în Orientul Mijlociu şi în Islam. A publicat sau a apărut în New York Times, la CNN, în LA Fox, Financial Times, Jerusalem Post, Washington Post, Washington Times, etc. Ibrahim este de origine egipteană, şi vorbeşte fluent engleza şi araba.

Citeste mai mult pe: stiripentruviata.ro