Prostituatele din America se plâng că nu le merge bine în aceste zile de pandemie. Cer simpatie, iar presa „progresistă” din SUA le cântă în strună.
Se simt discriminate pentru că Administrația Trump nu a declarat prostituția ca fiind din categoria „servicii esențiale” care ar îndreptăți prostituatele la indemnizații de șomaj ori șomaj tehnic.
Citeste si: Studiu: creierul femeilor reacţionează similar cu cel al bărbaţilor la pornografie
Pe 21 mai, New Yorker a publicat un articol vast și plin de grijă pentru soarta prostituatelor care, subit, nu mai au clienți. Ele se plâng și pentru că „potențialii clienți” sunt prea „conservatori”, cu toate că ele sunt dispuse să ia măsurile necesare pentru a preveni infectările cu COVID-19!
Titlul articolului mai că ne înduioșează (!) : „the Fragile Existence of Sex Workers During the Pandemic / Fragila existență a lucrătorilor de sex”.
[Link: https://www.newyorker.com/…/the-fragile-existence-of-sex-wo…]
De când citesc materialele lui New Yorker nu am dat peste un titlul similar privind lucrurile serioase, cum ar fi copiii nenăscuți, traficul de ființe umane pentru sex, erodarea libertății religioase etc.
Citeste si: Pornografia ca manual pentru „educaţia” informală a copiilor
Citind astfel de materiale te strădui să găsești cuvinte potrivite pentru a eticheta această nebunie. M-am oprit, însă, amintindu-mi cuvintele Eclesiastului: „O deșertăciune a deșertăciunilor”!
