Săptămâna trecută, oficialii din Pakistan au raportat unei comisii parlamentare că majoritatea celor 333 de cazuri de blasfemie înregistrate în ultimii cinci ani în patru provincii au fost fabricate, conform relatărilor din presă.
Printre cazurile fabricate s-au numărat și cele care au implicat creștini și alte minorități religioase, au declarat miercuri (8 iulie) secretari de interne provinciali și înalți oficiali ai poliției Comitetului funcțional pentru drepturile omului al Senatului.
Într-o reuniune prezidată de senatoarea Samina Mumtaz Zehri în capitala federală, Islamabad, datele oficiale prezentate comisiei au arătat că provincia Punjab a înregistrat cel mai mare număr de cazuri în temeiul Secțiunii 295-C a legii blasfemiei, care incriminează insultarea profetului Islamului, Mahomed, cu 116 cazuri înregistrate în perioada de cinci ani. Conform datelor, 56% dintre acuzați erau musulmani, în timp ce 14% aparțineau comunităților minoritare religioase.
Provincia Sindh a raportat 96 de cazuri în temeiul Secțiunii 295-B, care se referă la profanarea Coranului, și 29 de cazuri în temeiul Secțiunii 295-C. Poliția din Sindh a declarat comisiei că, dintre cele 29 de cazuri înregistrate în temeiul Secțiunii 295-C între 2023 și iunie, au fost depuse acuzații în 22 de cazuri, două au rămas în curs de investigare, trei au implicat suspecți neidentificați, iar celelalte Rapoarte de Primă Informare (FIR) au fost anulate din cauza unor deficiențe legale sau procedurale.
Dintre cele 96 de cazuri de profanare a Coranului, procurorii din Sindh au depus acuzații în 69 de cazuri, șase au rămas în curs de investigare, patru au fost anulate, iar 17 FIR au fost înregistrate împotriva unor suspecți neidentificați. Provincia Khyber Pakhtunkhwa a raportat peste 90 de cazuri de blasfemie în această perioadă, în timp ce provincia Balochistan a înregistrat cele mai puține cazuri, cu 28.
Oficialii provinciali au recunoscut în fața comisiei că vendetele personale, disputele familiale și alte conflicte private au motivat frecvent acuzațiile de blasfemie. În multe cazuri, au spus aceștia, anchetele nu au reușit să descopere dovezi care să susțină acuzațiile, ceea ce a dus la respingerea lor.
Ca exemplu, directorul Procuraturii din Khyber Pakhtunkhwa, Zeeshan Afridi, a descris un caz în care copii au depus o plângere pentru blasfemie împotriva tatălui lor în urma unei dispute domestice. Potrivit lui Afridi, fiul a susținut că tatăl său a profanat materiale religioase în timpul unei certuri acasă, ceea ce a determinat poliția să înregistreze un dosar.
Oficialii din Punjab au informat, de asemenea, comitetul cu privire la o nouă procedură operațională standard care vizează prevenirea violenței grupurilor în incidentele legate de blasfemie. Conform politicii revizuite, poliția înregistrează imediat o plângere (FIR) la primirea unei plângeri, în loc să încerce o mediere informală, despre care oficialii au spus că anterior a permis tensiunilor să escaladeze în atacuri mortale ale grupurilor. Aceștia au declarat comitetului că noua abordare a contribuit la o scădere a violenței grupurilor de justiție.
În timpul întâlnirii, senatorul Ata-ul-Haq Darvish de la Jamiat Ulema-e-Islam (JUI) a întrebat dacă savanții islamici au fost implicați în investigațiile preliminare ale acuzațiilor de blasfemie. După ce oficialii au răspuns că nu au fost implicați, el a propus ca participarea lor să fie obligatorie pentru a ajuta la evaluarea validității acuzațiilor înainte de continuarea investigațiilor.
Închizând sesiunea, Zehri a anunțat că următoarea reuniune a comitetului pe această temă va avea loc cu ușile închise.
„Dorim să verificăm fiecare caz înregistrat pentru a ne asigura că nu există acuzații false sau fabricate și că are loc o examinare adecvată”, ar fi spus ea.
Zehri a adăugat că poliția, anchetatorii, procurorii și instanțele joacă roluri interconectate în administrarea justiției și a subliniat necesitatea revizuirii procedurilor existente, având în vedere preocupările crescânde cu privire la utilizarea abuzivă a legilor.
„Am văzut oameni care își folosesc acuzațiile de blasfemie ca arme pentru a viza alte persoane în dispute personale, iar acest lucru este tragic”, a spus Zehri. „Legile nu sunt perfecte, motiv pentru care am solicitat recomandări de la toate părțile interesate, astfel încât să se poată introduce modificări acolo unde este necesar. Este responsabilitatea noastră colectivă să lăsăm următoarei generații o societate mai sigură și mai liberă.”
Legile pakistaneze privind blasfemia au atras mult timp critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a experților juridici, care spun că sunt frecvent utilizate în mod abuziv pentru a regla conturi personale, a confisca proprietăți și a viza minoritățile religioase. Deși nimeni nu a fost executat de stat în conformitate cu statutele țării privind blasfemia, acuzațiile au declanșat în mod repetat violențe gloate, execuții extrajudiciare și arest preventiv îndelungat.
Achitările recente ale instanțelor a doi bărbați creștini au întărit îngrijorările de lungă durată cu privire la utilizarea abuzivă a legilor.
Pe 6 iulie, o instanță din Lahore l-a achitat pe Dennis Albert, în vârstă de 37 de ani, care petrecuse mai mult de doi ani în închisoare după ce fusese acuzat că profanase pagini din Coran. Avocatul său, Asad Jamal, a declarat că instanța a identificat deficiențe grave în ancheta poliției și a găsit inconsecvențe materiale în probele acuzării. Pe 22 iunie, o altă instanță din Lahore l-a achitat pe Nadeem Masih,
un catolic orb, în vârstă de 49 de ani, după ce acesta a petrecut 10 luni în închisoare sub acuzația de blasfemie, care se pedepsește cu moartea. Instanța a decis că procurorii nu au prezentat suficiente dovezi pentru a susține acuzația. Pe 1 iulie, Amir Peter , în vârstă de 61 de ani , care suferea de demență avansată, a murit în arest după ce a petrecut aproape un an în închisoare, în așteptarea procesului pentru o acuzație falsă de blasfemie. Potrivit grupului de avocatură care îl reprezintă, Peter a murit după ce a primit îngrijiri medicale inadecvate cu doar câteva zile înainte ca o instanță să audieze probele medicale care susțineau cererea sa de eliberare pe cauțiune.
Grupurile internaționale de susținere continuă să claseze Pakistanul printre cele mai dificile țări din lume pentru creștini. În Lista sa Mondială de Monitorizare din 2026, Open Doors a clasat Pakistanul pe locul opt printre cele 50 de țări în care creștinii se confruntă cu cea mai severă persecuție, invocând discriminarea sistemică, violența gloatei, convertirea forțată, munca în regim de obligații și violența bazată pe gen. Organizația a mai spus că aplicarea slabă a legii și impunitatea pe scară largă au permis autorilor atacurilor anticreștine să se sustragă de la răspundere.
