O convertită la creștinism din Iran a fost condamnată la nouă ani și opt luni de închisoare pe baza unor acuzații inventate legate de securitatea statului și activități antiguvernamentale, după ce Biblia și literatura creștină i-au fost confiscate în timpul unui raid efectuat în ianuarie la domiciliul ei.
Ghazal Marzban, un convertit la catolic și fost prizonier de conștiință, a fost condamnat pentru acuzații precum propagandă împotriva statului și adunare de oameni și complicitate împotriva securității naționale, a relatat Article18 , o organizație cu sediul în Marea Britanie care monitorizează libertatea religioasă în Iran.
Sentința a fost emisă de judecătoarea Iman Afshari de la Curtea Revoluționară, care a fost recent sancționată de Uniunea Europeană și a emis pedepse dure împotriva prizonierilor politici, inclusiv a creștinilor.
Marzban a fost arestată din nou în ianuarie la domiciliul ei din Teheran. Biblia și alte cărți creștine i-au fost confiscate, iar ea a fost dusă într-un loc nedivulgat fără o explicație pentru arestare.
La două ore după arestare, Marzban și-a sunat soțul și i-a spus că este ținută într-un centru de detenție al Ministerului Informațiilor. Apoi, nu a mai avut niciun contact cu familia ei timp de o lună.
În timpul interogatoriului, Marzban a fost presată să recunoască faptul că Biblia și literatura creștină au fost folosite în scop evanghelizator. Ea a negat afirmația și a spus că materialul era pentru uz personal, adăugând că, în calitate de creștină, avea dreptul să îl dețină.
Marzban petrecuse două luni în închisoarea Evin în 2024, după ce fusese condamnată pentru propagandă împotriva regimului prin scandarea de sloganuri. Fusese arestată pentru prima dată în noiembrie 2024, după ce protestase împotriva hărțuirii care a urmat convertirii sale la catolicism cu șapte ani mai devreme.
După convertirea sa, Marzban, absolventă de drept islamic, a fost împiedicată să susțină examenul de barou și a fost presată să părăsească Iranul. Soțul ei, și el convertit, nu a reușit să obțină medicamentele necesare pentru a-și gestiona boala Parkinson.
Mansour Borji, directorul executiv al Article18, a declarat că sentința lui Marzban a fost, în realitate, o sentință impusă ambilor soți din cauza nevoii soțului ei de îngrijire medicală și a incapacității ei de a o îngriji cât timp este închisă.
Arestarea a avut loc la câteva zile după ce mii de protestatari au fost uciși, inclusiv cel puțin 22 de creștini, în timpul unei reprimări a protestelor antiguvernamentale, potrivit unui raport anterior al Article18.
Autoritățile iraniene restricționează libertatea religioasă și impun arestări, pedepse lungi cu închisoarea și tratamente dure creștinilor, în special convertiților la islam, deoarece oficialii le tratează activitatea religioasă ca pe o amenințare la adresa securității statului.
În decembrie, cinci creștini iranieni au primit pedepse cu închisoarea în valoare totală de 50 de ani, în urma unor condamnări legate de adunări de rugăciune, botezuri și distribuirea de Biblii, în temeiul prevederilor modificate ale codului penal, aplicate de Curtea Revoluționară din Teheran.
Judecătorul Abolqasem Salavati a condamnat la 10 ani patru inculpați și la opt ani un altul. O femeie a primit, de asemenea, încă doi ani de închisoare în legătură cu activitățile sale pe rețelele de socializare.
Autoritățile au acuzat grupul de complicitate și propagandă împotriva statului, au amânat notificarea oficială a verdictelor cu săptămâni după audieri și au permis doar 20 de zile pentru apeluri în fața aceleiași instanțe.
Doi inculpați executaseră anterior pedepse cu închisoarea legate de activități legate de biserica de casă. Autoritățile au cerut cauțiuni de aproximativ 130.000 de dolari și aproape 250.000 de dolari în cazuri separate.
O deținută cu poliartrită reumatoidă și-a fracturat coloana vertebrală după ce a căzut dintr-un pat în timp ce se afla în arest. S-a întors de la spital fără tratament complet și ulterior a dezvoltat infecții care au necesitat îngrijiri medicale suplimentare.
Documentele instanței au făcut referire la un discurs din 2010 al liderului suprem de atunci, Ali Khamenei, care a prezentat bisericile de casă drept o amenințare la adresa securității naționale. Oficialii au confiscat texte creștine și Biblii de la inculpați și au trimis materialul Ministerului Informațiilor pentru a fi analizat în cadrul procedurilor judiciare.
Protestele stradale au izbucnit pentru prima dată în Iran pe 28 decembrie 2025, pe fondul presiunilor economice și al furiei publice față de conducerea țării. Demonstrațiile s-au extins în peste 100 de orașe și comune din toate provinciile.
Agenția de știri pentru activiștii pentru drepturile omului a confirmat peste 7.000 de morți în rândul protestatarilor. Autoritățile iraniene au recunoscut cel puțin 3.000 de morți și au atribuit unele decese membrilor forțelor de securitate.
