Sâmbătă, Israelul a lansat o serie de lovituri aeriene împotriva țintelor militare iraniene, intensificând și mai mult implicațiile pentru stabilitatea regională și relațiile internaționale.
Această acțiune decisivă vine în urma atacului cu rachete(180) al Iranului asupra teritoriului israelian în urmă cu câteva săptămâni, un spectacol de omnipotență militară.
Forțele de apărare israeliene subliniază că operațiunile fost bine țintite asupra unor instalații militare care ar avea legătură cu producția de rachete și rachete sol-aer. Este un comportament ofensiv care sugerează o schimbare a abordării strategice, notează Modern Diplomacy. Întrucât lovirea câmpurilor de țiței sau a instalațiilor nucleare ar fi fost mai severă și ar fi condus la un grad mult mai ridicat de escaladare, atacul a fost mai măsurat pentru a aborda doar amenințările imediate aparente.
Acest tip de reținere este remarcabil în contextul istoriei relațiilor israeliano-iraniene, în cursul cărora două decenii de animozitate au urmat războiului prin procură.
După cum era de așteptat, răspunsul Iranului nu a fost unul de capitulare. În plus, continuarea finanțării Hezbollah și Hamas este o metodă prelungită de a ataca nucleul oricărei puteri statale israeliene.
Efectele de propagare ale conflictului nu se limitează doar la zonele din Israel și Iran. Prin urmare, Statele Unite au avut grijă să nu meargă mai departe în provocarea escaladării datorită sprijinului lor istoric pentru statul ebraic.
Administrația Biden se teme de un război mult mai mare în care vor fi implicate alte puteri regionale, dar premierul israelian Benjamin Netanyahu sfidează apelurile de reținere venite de la Casa Albă.
”Deși este posibil să asistăm la o dezescaladare tactică, traiectoria rămâne escaladatorie”, a declarat Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute for Responsible Statecraft din Washington, pentru CNN. ”Un nou schimb de focuri între Israel și Iran va fi doar o chestiune de timp”, iar următoarea rundă va fi probabil ”mai feroce”.
„Iranul nu va fi descurajat să escaladeze în viitor, dacă va considera necesar, și nici Israelul”, susține H.A. Hellyer, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace și la Royal United Services Institute for Defense and Security Studies din Londra. ”Descurajarea este adesea folosită ca scuză de către statul care atacă, dar duce doar la mai multă instabilitate regională. Nu se dezescaladează prin escaladare”.
