UE a decis că statele membre pot INTERZICE purtarea simbolurilor religioase la locul de muncă

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statele membre pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase la locul de muncă, scrie BBC.

Decizia vine pe fondul unui caz în care o femeie din Belgia a dat în judecată municipalitatea unde lucra, Ans, pentru că i s-a cerut să nu mai poarte hijab la locul de muncă.

Curtea a adăugat că aceste măsuri trebuie limitate la „strictul necesar”, fără să definească acest „strict necesar”.

În 2021, aceeași instanță a decis că femeile pot fi concediate dacă refuză să-și dea jos hijabul și sunt angajate într-un serviciu care lucrează cu publicul.

În acest caz, femeia din Belgia lucra într-un birou, fără a avea o legătură directă cu publicul. Municipalitatea și-a schimbat regulile pentru angajați, menționând că aceștia trebuie să adere la o neutralitate strictă, ceea ce înseamnă că orice formă de prozelitism este interzisă. Prin neutralitate se înțelege inclusiv interzicerea purtării de însemne ideologice sau religioase.

Franța are o interdicție strictă în ceea ce privește însemnele religioase în școli și în instituțiile de state, argumentând că încalcă legile seculare. Hijabul și alte simboluri „evidente” au fost interzise încă din 2004.

În August, ministerul educației a interzis și elevilor purtarea rochițelor abaya, care sunt purtate de unele femei musulmane.

Decizia CJUE stârneşte îngrijorare

Vestea deciziei luate de CJUE a stârnit îngrijorare în unele părţi. Femyso, o reţea paneuropeană care reprezintă peste 30 de organizaţii musulmane de tineri şi studenţi, a descris hotărârea ca fiind o potenţială încălcare a libertăţii de religie şi de exprimare. „Interdicţiile privind simbolurile religioase vizează invariabil vălul”, a declarat organizaţia, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care susţine că aceste interdicţii se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică drept incompatibilă cu neutralitatea.

Hotărârea ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia este în creştere, a spus organizaţia, adăugând: „Femeile musulmane se confruntă deja cu o discriminare intersecţională din mai multe motive, iar o astfel de hotărâre riscă să legitimeze eliminarea lor din viaţa publică”, avertizează Open Society. Organizaţia a făcut apel la „incluziune la locul de muncă, unde persoanele de toate credinţele pot participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani”.

Decizia de marţi a fost însă un ecou al mai multor hotărâri emise anterior de aceeaşi instanţă. În 2021, aceasta a hotărât că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci când există o „necesitate reală” de a „prezenta o imagine neutră faţă de clienţi sau de a preveni disputele sociale”.

Un an mai târziu, a afirmat că astfel de interdicţii nu constituie „discriminare directă”, atât timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaţilor. Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numărat Human Rights Watch. „Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credinţa lor şi locul de muncă”, a declarat atunci Hillary Margolis, de la această organizaţie, într-un comunicat. Astfel de restricţii, a spus ea, se concentrează adesea asupra femeilor musulmane care poartă văl sau batic şi se bazează pe o logică eronată: „Că obiecţiile unui client faţă de angajaţii care poartă ţinute religioase pot în mod legitim să prevaleze asupra drepturilor angajaţilor”.